Un copil fără șanse la viață, cu o boală metabolică gravă a fost scăpat de la moarte de Sfântul Efrem

O prietenie strânsă 

Pe Sfântul Efrem cel Nou l-am cunoscut cu mult timp în urmă, cred că între anii 2013-2014. M-am apropiat de Sfânt imediat, îl simţeam atât de aproape, încât i-am făgăduit că primul meu copil va purta numele lui. Îmi era cam teamă că nu voi putea deveni mamă, pentru că după ce ne-am căsătorit am tot încercat să facem un copil, dar nu am reușit. Citeam însă cu speranță Acatistul Sfântului Mare Mucenic Efrem destul de des, uneori zilnic, iar rugăciunea îmi dădea nădejde că voi izbuti şi voi avea un copil, chiar dacă doctorii îmi spuseseră că sunt șanse mici să se întâmple acest lucru. 

Am descoperit din întâmplare că sunt însărcinată 

În Postul Crăciunului, spre sfârșitul anului 2015, m-am rugat foarte mult Maicii Domnului şi Sfântului Mare Mucenic Efrem să mă ajute să avem un copil în următorii doi ani. La scurt timp, în februarie 2016, am aflat că sunt însărcinată în opt săptămâni. Vestea m-a luat total pe nepregătite. În primul rând pentru că nu așteptam să se întâmple atât de repede. Apoi pentru că eram convinsă că nu voi putea rămâne însărcinată fără să urmez un anumit tratament, în contextul în care mai mulți medici mi-au spus de-a lungul anilor că voi obține cu greu o sarcină. Nu în ultimul rând, chiar fusesem la un control mai amănunțit, cu numai o săptămână înainte, iar medicul ginecolog nu a observat nimic la ecografii. Am descoperit cumva din întâmplare că aștept un copil, chiar când mă pregăteam să iau un tratament cu antibiotic - aveam o răceală puternică, de care nu mai scăpam - iar din senin, mama soțului mi-a spus să fac un test de sarcină. L-am făcut mai mult de dragul ei, iar uimirea a fost pe măsură, când testul a ieșit pozitiv. 

După ce am născut, copilul a făcut meningită 

Am născut pe 16 septembrie 2016. O minunăție de băiat. La aproximativ douăsprezece ore de la naştere, copilul meu a fost mutat în Secţia de Terapie Intensivă. Era suspect de meningită! Diagnosticul a fost confirmat în urma analizelor trimise la trei laboratoare din ţară. Iniţial, această afecţiune nu se preconiza a fi fatală, adică era vindecabilă, dacă i se administrau diverse antibiotice, timp de trei săptămâni. Dar lucrurile s-au complicat. S-a dovedit că avea probleme la splină, ficat, tot ce înseamnă tub digestiv. Nu putea fi hrănit, pentru că nu procesa laptele și nici nu respira singur! În plus, îi erau afectați atât plămânii, cât și inima. Suferea de „coarctație severă de aortă” (adică o îngustare a arterei principale care duce sângele oxigenat de la inimă, spre organism), iar cardiologul ne-a spus că trebuie operat de urgență, în primele două săptămâni de viață. Starea lui era critică, dar speram că va putea fi tratat. 

Noi eram în șoc pentru că nu înțelegeam ce s-a întâmplat, care este cauza acestor afecțiuni medicale, având în vedere că analizele iniţiale care i s-au făcut după naştere au fost bune. 

O veste devastatoare: copilul avea o boală metabolică, fără șanse la viață 

De la o zi la alta, starea bebelușului s-a agravat. Practic nu răspundea la medicație. După mai multe investigaţii am primit vestea devastatoare: el avea o boală metabolică, pentru care nu existau şanse medicale, nu exista tratament! Îi era afectat creierul pentru că nu se făcea transportul de glucoză de la cap spre plămâni, iar acest aspect nu era tratabil, din punct de vedere medical! Era în stare critică, totul era afectat: stomacul, ficatul, plămânii, inima, creierul! Era intubat, trăia doar cu ajutorul aparatelor! În acel moment, doctorul neonatolog din cadrul Maternității Giuleşti, unde era internat, ne-a spus că şansele lui să trăiască sunt zero, că doar o minune îl poate salva şi că trebuie să-l botezăm de urgență. 

L-am botezat pe Efrem-Matei în regim de urgență 

Ca o paranteză, precizez că iniţial, noi am vrut să-l botezăm în seara în care a fost mutat pe Secţia de Terapie Intensivă, adică pe 17 septembrie, dar doamna doctor ne-a spus atunci să aşteptăm rezultatele tuturor investigaţiilor. Pe 19 septembrie, în jurul orei 20.00, copilul a fost botezat, primind numele Efrem-Matei şi a fost împărtăşit cu Sfintele Taine! Sfântul Efrem i-a ales și numele, și nașii Soţul meu nu a fost niciodată de acord să-i punem numele Efrem, nu voia sub nicio formă să-l înscrie în acte, cu acest nume, oricât încercam să-i explic că pentru mine este mai mult decât un nume. Ajunsesem la un consens şi anume Efrem să fie al doilea nume, doar de botez, fără să fie în acte. Dar Sfântul a rânduit altfel şi părintele l-a botezat Efrem-Matei, chiar dacă noi îi spusesem Matei-Efrem, iar ulterior soţul l-a înscris şi în certificatul de naştere tot Efrem-Matei. 

Nici naşii de botez n-au fost aleşi de noi, deoarece copilul nu a fost botezat de naşii stabiliţi iniţial. Totul s-a întâmplat atât de repede, în acele momente tot ce-mi doream era ca Efrem să se facă bine, nici nu mă gândeam că va fi botezat cu naşi, copilul fiind la Terapie Intensivă, unde puteam intra doar noi, părinţii. Dar Sfântul Efrem a rânduit altfel. Pe naşa copilului, care este doctor pediatru, am cunoscut-o chiar înainte de botez. Nașii sunt amândoi medici şi le mulţumim pentru susţinerea pe care ne-au dat-o în acele momente. 

Toată familia a început să se roage 

Au fost mobilizaţi toţi membrii familiei, naşii copilului, prieteni, cunoscuţi, să se roage pentru Efrem-Matei, iar minunile nu au încetat să apară! În fiecare zi făceam rugăciuni către Maica Domnului, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Efrem, iar după putere şi alte rugăciuni către Sfântul Apostol Matei, Sfântul Ierarh Nicolae, către Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, către Sfântul Luca al Crimeei, la care s-au rugat în mod special și naşii lui. 

Mama soțului meu mergea mereu să se roage la moaştele Sfântului Efrem cel Nou de la Mănăstirea Chiajna și făcea zilnic pelerinaje la diverse biserici. Am trimis și acatiste la mai multe mănăstiri din ţară. Soţul meu, şi tatăl lui, care nu sunt tocmai practicanţi, s-au rugat și ei în acea perioadă pentru vindecarea lui Efrem-Matei. 

Mai mult decât atât, bunicul patern a participat pentru prima dată la o slujbă şi a stat în genunchi! Dumnezeu lucrează prin oameni şi pentru oameni, noi nu ştim planul şi lucrarea Lui, dar dacă avem credinţă şi nădejde toate se rezolvă! 

Sfântul Efrem mi-a trimis ulei sfințit de la candela sa din Grecia 

Îmi doream foarte mult, ulei de la candela Sfântului Efrem din Nea Makri, simţeam că dacă-mi ung copilul cu acest ulei, el se va vindeca şi nu ştiam cum să fac rost cât mai urgent, dar Sfântul Efrem mi-a trimis uleiul de la candela sa, prin intermediul părintelui Ioan, preotul Spitalului Giuleşti, cel care l-a și botezat. Chiar în ziua botezului, părintele Ioan primise uleiul de la candela Sfântului, de la nişte cunoştinţe care se întorseseră din Grecia! Am trăit foarte multe minuni, dar şi multe încercări şi ispite în toată această perioadă, dar totul a fost cu lucrare de Sus! 

Am crezut cu toată tăria că Dumnezeu nu ne va abandona 

De fiecare dată când mergeam în vizită la copil nu încetam să mă rog şi să cred că se va face bine, îi citeam Acatistul Sfântului Efrem şi alte rugăciuni, îl ungeam cu ulei de la candela Sfântului din Grecia, chiar dacă aveam senzația, de multe ori, că asistentele mă priveau ca pe o nebună, nu înțelegeau de ce mă rog, nu credeau în puterea rugăciunii și că Efrem se va vindeca prin rugăciuni. 

La un moment dat, eram singura care încă mai credea că Efrem-Matei se va face bine, că este doar o încercare pe care trebuia să o biruim cu iubire şi nădejde în Bunul Dumnezeu. Mama soțului meu, care este şi ea cadru medical, nu ştia ce să mai creadă, mai ales în urma discuţiilor pe care le avea cu doctorii. Toți îi spuneau că nu sunt şanse reale, ca Efrem-Matei să supraviețuiască şi că trebuie să ne pregătim de înmormântare. 

Cu toate acestea, ea nu a încetat să meargă la Mănăstirea Chiajna-Giuleşti, unde se află o părticică din Moaștele Sfântului Efrem cel Nou. Participa zi de zi, dimineaţa, la Acatistul Sfântului, după aceea se oprea la părintele Ilie Lăcătuşu şi, în funcţie de câtă putere avea mai mergea şi la alte biserici pentru rugăciune. La Sfântul Antonie cel Mare, la Sfântul Ierarh Spiridon… Niciodată nu voi avea suficiente cuvinte să-i mulțumesc! 

Am trăit minune după minune 

Cert este că după Sfântul Botez şi după Sfânta Împărtăşanie, Efrem Matei s-a vindecat ca prin minune de acea boală metabolică, care-i era fatală şi pentru care nu exista tratament, dar şi de meningită, care în mod normal, tratată corect din punct de vedere medical, se vindecă după trei săptămâni de administrat antibiotice. De la o zi la alta mai scăpa de câte o afecțiune din lunga listă înregistrată inițial. Practic a primit a doua şansă la viaţă, deoarece toţi parametrii s-au îmbunătăţit astfel încât au început să-i dea lapte cu seringa. Dar nu scăpasem de toate încercările. 

Trebuia să-l operăm neapărat la inimă şi mai aveam cel mult o săptămână în care să-i facem paşaportul şi toate celelalte demersuri. Intervenția la inimă trebuia să fie făcută cât mai urgent, termenul maxim indicat de doctorul cardiolog fiind de paisprezece zile de viaţă. Șansa lui era să-l operăm în Italia 

Foarte greu şi cu multe rugăciuni am reuşit să-l operăm. Nu am găsit loc la Spitalul din Târgu-Mureş, singurul din România unde se făceau operaţii la inimă pentru nou-născuţi, clinica de chirurgie cardiovasculară din Cluj-Napoca era închisă pentru renovare, iar spitalele private din ţară nu aveau serviciu de urgenţă şi nici secţie de terapie intensivă neonatală. Aşadar, singura speranță era să-l ducem în străinătate, în Italia, unde am găsit o clinică specializată pe astfel de intervenții (Policlinica San Donato). 

Piedicile 

Dacă iniţial Efrem-Matei nu avea şanse să trăiască din punct de vedere medical, nu putea fi transportat sub nicio formă, căci dacă era deconectat de la aparate, ar fi murit, acum, după Botez şi Sfânta Împărtăşanie, după multe rugăciuni, lacrimi şi Sfinte Liturghii unde era pomenit zilnic, în mai multe mănăstiri, eram în punctul în care puteam să-i oferim un tratament, o operaţie! Șansa exista, dar noi nu aveam banii necesari pentru a-l opera în altă ţară (aproximativ 20.000 de euro ar fi costat operaţia) şi nici nu reuşeam să obţinem ajutorul de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru formularul E112, ce ne dădea dreptul la operaţie gratuită într-o ţară europeană. 

Dosarul pentru aprobarea formularului ne era respins constant din motive diferite, de fiecare dată altele, eram trimişi şi retrimişi înapoi, pentru aceleaşi acte de mai multe ori, iar timpul trecea în defavoarea copilului! Copilul avea nevoie de transport special Totodată, în ţară nu exista nicio lege care să reglementeze astfel de cazuri medicale, nu ştiam cum să transportăm un bebeluş intubat, care nu respira fără ajutor medical; formularul E112 nu asigura transportul nici măcar pentru urgenţe medicale. Ca să plecăm cu un avion echipat corespunzător din punct de vedere medical și cu echipă de doctori de specialitate, trebuia să plătim o sumă imensă, bani pe care nu aveam cum să-i obţinem într-un timp aşa de scurt. 

Ne apropiam cu paşi repezi de cele două săptămâni de la naşterea copilului şi eram extenuaţi, nu ştiam ce să mai facem. Nici dacă am fi obținut ajutorul pentru operaţie, în baza formularului, nu aveam idee cum să ajungem în Italia singuri, fără ajutor medical, cu un bebeluş intubat. 

Ne-am lovit de tot felul de piedici şi bariere birocratice, dar mai ales de intrigi şi discuţii, neînţelegeri şi comunicare defectuoasă între medici, deși vorbeam despre viaţa unui nou-născut! 

Recunosc că am avut şi momente în care durerea şi oboseala erau atât de mari încât nu mai simţeam rugăciunea, citeam mecanic... Într-un astfel de moment mi-a picat în mână Acatistul părintelui Ilie Lăcătuşu. M-am apucat să citesc, crezând că este Acatistul Sfântului Efrem cel Nou. Atât eram de tulburată, nu mai vedeam, nici nu ştiam ce citesc, ce fac, eram cumva într-o inerţie. Dar, dintr-o dată am conştientizat că, de fapt, am în mână alt acatist. M-am liniștit şi am avut sentimentul că totul se va rezolva cu bine. Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru tot! Suntem nişte oameni păcătoşi, dar EL s-a îndurat de noi şi nu ne-a lăsat! 

Dosarul pentru plecarea în Italia a fost aprobat abia după ce actele au fost atinse de racla Sfântului Efrem cel Nou 

Dosarul privind formularul E112, pentru operaţia gratuită în Italia, ne-a fost avizat abia după ce toate hârtiile au fost atinse de moaştele Sfântului Efrem de la Mănăstirea Chiajna. Exact aceleaşi acte care cu o zi în urmă fuseseră respinse! Sunt sigură că uman nu am fi putut rezolva nimic singuri, ci doar cu ajutor de la Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Domnului şi a Sfântului Mare Mucenic Efrem am reuşit! 

Am plecat spre Italia pe data de 1 octombrie 2016, chiar în ziua în care se cinsteşte Acoperământul Maicii Domnului, a Sfintei Noastre Maici, care a vegheat asupra noastră mereu şi totul s-a rezolvat cu bine. 

Efrem-Matei s-a detubat singur înainte de plecarea în Italia astfel încât l-am putut împărtăși Minunile au continuat. Îmi doream foarte mult ca Efrem-Matei să fie împărtăşit cât mai des, dar mai ales înainte de operaţie, pentru că ştiam că Sfânta Împărtăşanie, trupul şi sângele Domnului Iisus Hristos, este cel mai bun medicament. Doctorul lui neonatolog nu era însă de acord. Și nu pentru că nu ar fi un om credincios, ci prin prisma suferinței copilului. Îi era frică să-l lase fără aparate. Dar ca să vedeţi cum Dumnezeu veghează peste tot şi toate şi lucrează prin Sfinţii Săi, Efrem-Matei s-a detubat singur, și-a scos cu mânuța furtunul care-l ajuta să respire, în acea dimineaţă, în care era pregătit pentru plecare, chiar în acelaşi timp în care părintele venise cu Sfintele Daruri pe Secţia de Terapie Intensivă şi astfel, copilul meu a fost împărtăşit „întâmplător”, înainte de a pleca în Italia. 

Cu ajutorul unei asociații s-a rezolvat și problema transportului cu avionul 

Prin intervenţia şi insistenţa unui om inimos de la Asociaţia Inima Copiilor, pe toată durata zborului, Efrem-Matei a beneficiat de asistenţă medicală din partea domnului doctor Cătălin Cârstoveanu, neonatolog în cadrul Spitalului „Marie Curie”. Singurul medic din Bucureşti sau poate chiar din ţară, care-şi asumă acest risc uman şi care face astfel de transporturi fără să primească vreun ban. Domnul doctor ne-a fost alături şi a zburat cu bebeluşul nostru, intubat, cu pompa de oxigen după el, fără niciun alt ajutor medical, în condiţii improprii pentru astfel de cazuri medicale, cu un avion normal, de linie, care nu era dotat nici măcar minimal cu echipament de specialitate. Nu avem cuvinte să-i mulţumim! 

O operație reușită și o recuperare rapidă 

Efrem-Matei a fost operat, fără complicaţii, ba chiar s-a recuperat mult mai repede decât preconizau medicii şi chiar dacă ei se fereau să spună că e o minune, refacerea băiatului a fost evidentă, încât a fost externat mult mai devreme decât termenul comunicat iniţial. Se apropia ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, la care m-am rugat să ajungem mai repede acasă, gândul că al meu copil împlineşte o lună de zile în spital mă apăsa foarte tare! Rugăciunea mi-a fost ascultată şi în data de 13 octombrie am fost externați și ne-am întors cu bine în România. 

Nu putem să facem nimic fără Dumnezeu, fără mijlocirea Maicii Domnului şi a tuturor Sfinţilor Efrem-Matei are acum un an şi șapte luni, este sănătos, creşte atât de frumos şi nimeni nu s-ar putea gândi că prima lui lună de viaţă a fost critică. 

Pe tot parcursul sarcinii am trăit multe momente în care am simțit mângâierea Maicii Domnului și a multor sfinți la care m-am rugat. Mulţumesc Sfântului Mare Mucenic Efrem, Sfântului Apostol Matei, Sfântului Nectarie, Sfintei Cuvioase Parascheva, Sfântului Ierarh Nicolae, Sfântului Mina, Sfântului Luca al Crimeei, Sfântului Spiridon, Sfântului Grigorie Decapolitul, Sfântului Ioan Rusul, Sfinților Mucenici Ciprian și Iustina, Sfinților Trei Ierarhi, Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, părinților Arsenie Boca și Ilie Lăcătușu şi tuturor Sfinţilor care au mijlocit alături de Măicuţa Domnului pentru copilul nostru şi pentru familia noastră! Nu pot să mărturisesc în cuvinte tot ce am simţit în acea perioadă şi nici să mulţumesc îndeajuns! 

Îmi cer iertare dacă am scris prea mult, dar am încercat să amintesc fiecare etapă, pentru a sublinia că fără Dumnezeu nu putem să facem nimic şi că avem nevoie de ajutorul şi mijlocirea Maicii Domnului şi a tuturor Sfinţilor pe care ni i-a trimis El, pentru a primi orice încercare, cu iubire! 

 Nu vă pierdeţi credinţa niciodată şi credeţi cu tărie că veți primi ceea ce cereţi când vă este de folos sau când este spre a da Slavă lui Dumnezeu! Cu atât mai mult atunci când îl aveţi mijlocitor pe marele şi dragul nostru mângâietor Sfânt Efrem! De fapt, rugăciunea şi mijlocirea tuturor Sfinţilor este ascultată, fiecare cu harisma şi darul lui! Nu sunt în măsură să dau sfaturi, dar cred cu tărie că este esenţial să ne finalizăm mereu orice rugăciune prin: „Fie Voia Ta, Doamne!” și „Luminează-mă, trimite-mi în ajutor pe Sfinţii noştri dragi pentru a înţelege şi pentru a-mi fi spre folos ceea ce-mi dai!” 

Bunul Dumnezeu să ne întărească în dreapta credinţă, în iubire şi să ne dea o inimă deschisă pentru cei din jurul nostru! Amin! 

Mihaela-Gabriela Picu, Bucureşti (aprilie 2018)