Îmi place să dăruiesc bomboane în numele prietenului meu,
Sfântul Efrem cel Nou. Mai ales să le dau copiilor. Așa că e deja un obicei
pentru mine să duc la biserica Ezăreni, din Iași să las la Sfântul Altar,
bomboane pe care părintele le dăruiește după Sfânta Împărtășanie, copiilor. Ce
bucurie mai mare decât să-i văd pe copii cu acadelele pe care știu că le-am
oferit cu atâta dragoste?
Într-o zi, mergând pe stradă am fost strigată de o
doamnă, care ieșise în pragul unei uși. Nu mă cunoștea și mi-a spus doar că
reprezintă nu știu ce asociație umanitară. Femeia mi-a umplut repede, într-o
sacoșă mai multe pungi și cutii cu bomboane scumpe, atât cât puteam eu să car.
Cât timp îndesa bomboanele în sacoșă eu gândul mi-a zburat imediat la Sfântul
Efrem. Mă gândeam la faptul că kilogramele de bomboane pe care le-am dăruit
pentru el mi se întorc parcă, înapoi. Am plecat extrem de uimită de această
întâmplare. Bineînțeles, bomboanele primite au ajuns tot la copii...
Nicoleta-Cristina, Iași (august 2018)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu