vineri, 15 februarie 2019

Pentru mine, Sfântul Efrem este mai mult decât un părinte ocrotitor


Sfântul Efrem a sosit la noi în casă, printr-o carte – “Noi minuni ale Sfântului Efrem, minuni cu copii născuţi şi nenăscuţi”. Această carte m-a impresionat de la început și am citit-o cu mare drag. Aşteptam să se întâmple ceva (voiam să mi se arate Sfântul, în vis, să-mi îndeplinească și mie, cam tot ce mi-aș fi dorit, fără să mă gândesc că eu, poate nu merit). Am citit şi Acatistul care era la sfârşitul cărţii, chiar şi de mai multe ori la rând, dar, spre dezamăgirea mea, nu s-a întâmplat nimic deosebit, aşa că am început să uit şi să mă iau cu altele. 

După o perioadă de timp, într-o zi de duminică, la biserică, m-am întâlnit cu o cunoştinţă care mi-a povestit, după ce a văzut cartea cu Sfântul Efrem la pangar, că Sfântul a ajutat-o şi chiar voia să meargă în Grecia să se închine la Sfintele Moaşte. Bineînţeles, că mi-am reamintit de sfânt şi am început să-i citesc din nou acatistul şi, de data aceasta, de câte ori ajungeam la cuvintele: “veghetor al celor care vor să se închine la sfintele tale moaşte” mă gândeam că eu nu voi putea ajunge niciodată, acolo. 

Toate acestea s-au întâmplat în anul 2008, pe la începutul verii. Spre sfârşitul lunii octombrie, cunoştinţa mea a reuşit să ajungă la Nea Makri şi mi-a adus de acolo, o icoană cu Sfântul Efrem, agheasmă şi ulei de la candela Sfântului. De când am primit această icoană, parcă totul s-a schimbat. Aveam senzația că Sfântul e tot timpul cu mine şi mă simţeam ocrotită. 


În anul 2009, de Crăciun, fiul meu cel mic care este acum preot, m-a anunţat că s-a hotărât să se căsătorească. Nunta a avut loc un an mai târziu, în vară. A fost un eveniment frumos, la slujbă au participat Înaltpreasfinţitul Dunării de Jos şi mai multi preoţi. Am fost foarte bucuroşi că pe copiii noştri i-a binecuvântat ierarhul locului, binecuvântare care sunt sigură că i-a ajutat în încercarea prin care aveau să treacă. Eu citeam în continuare acatistul, dar nu zilnic. 

O veste bună și primele încercări 

Pe 1 septembrie 2010, tinerii căsătoriţi ne-au anunțat foarte bucuroși, că vor avea un copil. La început doamna doctor le-a spus că s-ar putea să aibă o fetiţă, dar apoi s-a uitat mai atent pe ecograf și le-a menționat clar că va fi băiat și se va naște între 2 şi 6 mai. Atunci, m-am gândit că ar fi frumos să-i pună numele Efrem, cu atât mai mult, cu cât avea să se nască în preajma sărbătorii Sfântului, 5 mai. I-am mărturisit fiului meu acest gând, iar el mi-a spus că se va sfătui cu nora mea și vor lua împreună o decizie. La începutul lui 2011, doctoriţa a observat că în cutia craniană a pruncului, există un chist. Li s-a sugerat ideea de a-l avorta, dar nu au fost de acord, spunând că vor duce ce le va da Dumnezeu. 

Ne-am pus nădejdea în Sfântul Efrem pentru că știam că ajutase mulți copii bolnavi Până să aflăm de această problemă, soţul meu care este preot se hotărâse să citească şi el, timp de 40 de zile, Acatistul Sfântului. Atunci ne-am pus nădejdea în ajutorul Sfântului Efrem, despre care citisem că ajutase mulţi copii bolnavi şi am înţeles că Sfântul va avea un rol foarte important şi în cazul nostru. De fapt, Sfântul se implicase deja în viaţa tinerei familii. Filmarea de la nuntă lor începe cu imaginea icoanei Sfântului Efrem, cea pe care o aveam în casă și o primisem de la Nea Makri, deși nimeni nu i-a cerut celui care a făcut înregistrarea, acest lucru. 

Îmi doream mult să ajungem “acasă” la Sfântul Efrem 

Eu mă tot gândeam cum aş putea să trimit un pomelnic la Mănăstirea din Nea Makri pentru ajutorul acestui prunc. Şi atunci, băieții mei s-au hotărât să mergem personal acolo, lucru care mi se părea până atunci foarte greu, chiar irealizabil pentru mine. După Buna Vestire, cam la două luni după ce am aflat că bebelușul are o problemă am ajuns în Grecia. Deși ne aflam pentru prima dată acolo și nu cunoșteam deloc zona, Sfântul Efrem a mijlocit pentru noi şi am întâlnit doi preoţi români stabiliţi în Grecia, care ne-au îndrumat şi ne-au ajutat să ne închinăm la moaştele mai multor sfinţi: Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sfânta Anisia, Sfântul Vasile Mărturisitorul, Cuvioasa Teodora din Salonic, Sfinții Rafail, Nicolae şi Irina. 

Apoi am ajuns şi la Nea Makri. Acolo pot spune că am simţit, ce nu am simţit poate niciodată, multă linişte sufletească şi multă speranţă. Am luat agheasmă şi ulei de la candela Sfântului. 

De racla Sfântului am atins o icoană a lui, pe care o comandasem unui pictor, în țară. De fapt noi comandasem cu ceva vreme în urmă, trei icoane. I-am cerut să-i picteze pe Sfântul Spiridon, pe Sfântul Nicolae și abia la urmă am amintit de Sfântul Efrem. Icoana cu Sfântul Efrem am primit-o la scurt timp, dar pe celelalte două nu ni le-a făcut nici până în momentul de faţă. Această icoană am dus-o cu noi în Grecia. 

În acel pelerinaj ne-am rugat și în Insula Eghina, la Sfântul Nectarie, dar și în Evia, la Sfântul Ioan Rusul. Şi aşa, plini de bucurie, ne-am întors acasă întăriţi sufleteşte și i-am dat mamei, care nu a putut să ne însoţească în pelerinaj din cauza sarcinii înaintate, ulei şi agheasmă. Ea ne-a mărturisit că a prins curaj și va suporta mai uşor orice ar urma. 

Efrem Ciprian s-a născut în ajunul sărbătorii Sfântului Efrem 

Şi aşa s-au încheiat cele nouă luni de sarcină. Pruncul s-a născut pe 4 mai 2011, în ajunul sărbătorii Sfântului Efrem. S-a născut ușor, nora mea nu a avut dureri mari, iar copilul, Efrem Ciprian era aparent sănătos. A doua zi de la naștere i s-a făcut un ecograf care a confirmat însă existența chistului cranian. Medicii le-au spus inițial să mai facă un control peste șase săptămâni. Dar Sfântul Efrem nu ne-a lăsat așa. Așa că băiatul a fost supus și altor analize, iar rezultatele au fost trimise unui medic neurochirurg, considerat a fi cel mai bun din România. Medicul a cerut să se facă un RMN, pentru un rezultat concludent. Au mai cerut o părere, de la alt doctor care a spus același lucru: e nevoie de RMN. 

După ce neonatologul ne-a spus că riscurile unui RMN sunt mari am decis să botezăm pruncul 

Neonatologul copilului le-a spus părinților că trebuie să fie pregătiți pentru orice, pentru că este posibil ca bebelușul să nu mai iasă viu din investigație. Cred că vă închipuiţi prin ce au trecut aceşti părinţi, nu sunt cuvinte, când vine aşa o veste din partea unui medic... Aşa că ne-am hotărât să botezăm copilul în spital. Eram dezamăgiţi însă că nu ne lăsau să facem slujba în capela spitalului, ci doar în salonul mamei. 

Dar Maica Domnului împreună cu Sfântul Efrem, cu Sfântul Mina, cu Sfântul Nicolae, cu Sfântul Ciprian, Sfântul Dimitrie Basarabov, Sfântul Spiridon la care ne-am rugat cu toţii, nu au lăsat să se întâmple aşa ceva… 

Sfântul Efrem ne-a ajutat să-l botezăm chiar în biserică 

Nici un centru din București, unde se face RMN pentru bebeluși nu ne-a primit cu copilul. Fiecare invoca alt motiv. Chiar și doctorița neonatolog era mirată, nu înțelegea ce se întâmplă, de ce suntem refuzați. Dar noi am înţeles că Sfântul Efrem nu a îngăduit ca acest prunc să nu fie botezat în biserică. Aşa că am mai așteptat puțin și după ce l-au externat din spital l-am creștinat în biserica Sfânta Ecaterina din Bucureşti. 

Copilul nu dădea niciun semn că ar fi bolnav, doar din când în când se îneca, asemenea unui copil mic care nu-şi poate coordona respiraţia cu înghiţitul. 

Am mai aşteptat, dar nu atât cât ne-au spus medicii, ci cât a îngăduit Dumnezeu 

La o săptămână de la botez, am reușit să facem o programare pentru RMN, la un centru privat, care ne-a primit de această dată, fără probleme. Fiul meu s-a dus cu rezultatele la primul neurochirurg, cu care se consultase, iar doctorul i-a cerut să revină pentru un consult, peste trei luni. I-a spus că-l trimite totuși la un medic oncolog din Spitalul Fundeni să mai ceară o părere. Doctorul nu a răspuns însă la niciun apel telefonic, o după-amiază întreagă. Așa a vrut cred, Sfântul Efrem. 

Băiatul meu s-a dus totuși și la cel de-al doilea neurochirurg. 
A primit același răspuns: că nu este de operat, să mai așteptăm. Într-adevăr am mai aşteptat, dar nu atât cât ne-au spus medicii, ci cât a îngăduit Dumnezeu prin rugăciunile Sfântului Efrem, adică doar o săptamână, pentru că băiatul a trimis rezultatul RMN-ului făcut, în Italia. 

Mama nurorii mele lucra acolo, de fapt aștepta să se întoarcă definitiv în România dar nu a fost aşa, lucrurile au fost atât de complicate – este foarte greu să povestesc acum totul - dar Dumnezeu le-a rânduit în aşa fel încât, să se rezolve şi problema nepotului nostru. 

Medicul din Italia ne-a spus că Efrem Ciprian va muri dacă nu este operat de urgență 

Bunica maternă a lui Efrem Ciprian a luat analizele și RMN-ul trimis din România şi le-a dus la Spitalul de Pediatrie “Giannina Gaslini” din Genova, Italia. S-a dus direct la Secția de Neurochirurgie, la doctorul care era de gardă. Acesta, când a privit RMN-ul, culmea era acelaşi film pe care l-au văzut şi medicii din România, a zis clar că acest copil va muri în scurt timp sufocat, datorită chistului care era amplasat pe centrii nervoși, mai mult pe cei care sunt responsabili de respirație. Deci, problema nu suporta amânare și în niciun caz, o amânare de trei luni, așa cum le-a fost recomandat părinților. 

E drept, eu observasem că pruncul se tot îneca dar pediatrul lui m-a liniștit. Mi-a spus că e normal și că bebelușul trebuie să se acomodeze cu noul mediu. Lucrul acesta s-a întâmplat când Efrem aveam cam trei săptămâni. Nu am fost prea împăcată cu răspunsul primit pentru că am crescut și eu trei băieți și niciunul nu a avut așa ceva, dar am încercat să nu-mi arăt neliniștea în fața copiilor. 

Medicul din Italia i-a spus cuscrei mele că bebelușul trebuie operat de urgenţă, iar operaţia va costa foarte mult, nu a spus cât, dar ulterior am aflat că intervenția era în jur de 200.000 de euro, iar cazarea în spital, o mie cinci sute de euro pe zi. Durata spitalizării era estimată la cel puțin o lună. Foarte mult pentru noi, de fapt era imposibil să strângem aceasta sumă. Şi aici a intervenit Sfântul Efrem, ca de fiecare dată. 

„Sfinte Efrem ai grijă de el că și tu eşti ocrotitorul lui de la Botez!” 

Când am aflat de suma necesară, am început să plâng şi i-am spus Sfântului: „Sfinte Efrem ai grijă de el că și tu eşti ocrotitorul lui de la Botez! Noi nu avem aceşti bani, nu avem cum să facem rost de o sumă atât de mare”. Am văzut în Sfântul Efrem salvarea noastră pentru că părinţii copilului nu aveau pe atunci nici unul, salariu, nu aveau niciun venit. Aşa că singurul nostru sprijin era Sfântul Efrem. Şi într-adevăr ajutorul nu a întârziat prea mult. 

La numai două ore, de la discuția pe care cuscra a avut-o cu medicul, doctorul a sunat-o și i-a recomandat să fie adus copilul în Italia, în regim de urgenţă. Adică i-a oferit singura variantă prin care copilul putea fi operat. Nu este o minune?! O, și încă ce minune mare! Am plecat în Italia cu mașina Așa că am plecat cu maşina, fiindcă doctorul ne-a interzis să facem deplasarea cu avionul, pentru că era riscant pentru copil. 

Am ieșit din țară, exact când Efrem Ciprian împlinea o lună. Nu ştiu dacă vă imaginaţi, să mergi cu un copil aşa de mic, la un drum aşa de lung, dar sunt convinsă că datorită Sfântului care ne-a însoţit permanent, Efrem s-a comportat minunat în maşină, la un drum de aproape treizeci de ore de mers încontinuu. 

Medicii din Italia au reușit să-l opereze 

Copilul a fost internat în Italia, în regim de urgenţă şi pe data de 23 iunie 2011 a fost operat, de către o echipă de doctori. La intervenție a participat inclusiv directorul clinicii, care se implică doar la cazurile foarte grave. Operaţia a durat mai bine de opt ore. Chistul fiind amplasat pe toţi centrii nervoși, nu a putut fi extirpat în totalitate. În urma intervenţiei chirurgicale, medicii au declarat că, în mod normal, ceea ce a mai rămas în interior nu ar trebui să mai crească. Și așa a fost. După trei luni, în urma controlului, medicii au constatat că nu a mai evoluat chistul, ci a stagnat. 

Deși era doar un bebeluș, Efrem Ciprian a simțit parcă cine l-a salvat 

La vârsta de opt luni, la sărbătoarea Naşterii Domnului, i-am dat nepotului nostru, icoana Sfâtului Efrem în mânuţe. El a atins-o de trei ori cu fruntea şi apoi a sărutat-o, după care a început să se joace cu ea. De câte ori vedea o icoană se bucura, râdea, întindea mânuţele spre ea. Vreau să spun că făcea deosebirea între o icoană şi un tablou, la acesta din urmă nu avea nicio reacţie. 

“Este o minune ce s-a întâmplat cu acest copil!” 

La controlul făcut la un an de la operație rezultatul a fost surprinzător pentru medici, care au exclamat: “Este o minune ce s-a întâmplat cu acest copil!” Chistul se resorbise în cea mai mare parte. 

Când Efrem Ciprian a împlinit un an ne-am dus la Nea Makri să-i mulțumim salvatorului său

Aş vrea să mai spun, că făgăduisem Sfântului, că dacă totul va fi bine, vom merge cu copilul, când va înplini un an, la Nea Makri. Şi, aşa am făcut. Dar nu am cuvinte şi nu am cum să exprim felul în care a reacţionat acest copil în vârstă de un an, după ce l-am așezat pe racla cu Sfintele Moaşte unde a stat, râzând si gângurind, aproximativ un sfert de oră, în condițiile în care plângea mereu în această poziție chiar si în brațele mamei! Când l-am coborât de acolo, Efrem Ciprian a început să-și lipească fruntea de raclă și să o sărute, de la un capăt, la celălalt. Apoi l-am dus să-l închinăm şi la icoana Sfântului Efrem de pe catapeteasmă. În faţa icoanei a început să râdă şi să se bucure, iar când am vrut să plecăm, a plâns, întinzând mânuţele spre icoană. Atâta bucurie avea şi, efectiv, nu voia să plece de acolo. 

Nu mai spun, că a rezistat foarte bine, şi pe drum, atât el, cât şi mămica lui, care la vremea aceea era însărcinată, aşteptând al doilea copil, care avea să fie o fetiţă - Maria Efremia (acum, în vârstă de şase luni). 

“Cel mai de preț ajutor pentru copil este Sfânta Împărtășanie!” 

Ţin să menţionez că de la botez şi până când am plecat în Italia, nepotul meu a fost împărtăşit cu Sfintele Taine în fiecare zi, aşa cum îi sfătuieşte Sfântul Efrem pe părinţi. De asemenea, a fost împărtăşit şi când era internat în spital, iar după aceea, săptămânal. Sfânta Împărtăşanie şi rugăciunile Sfântului l-au salvat. 

Eu, personal, îl consider, pe Sfântul Efrem, părinte ocrotitor, care mă ajută de foarte multe ori. Îi mulţumesc Bunului Dumnezeu, Măicuţei Domnului, Sfântului Efrem, Sfântului Nectarie, Sfântului Ioan Rusul, Sfinților Rafail, Nicolae şi Irina, Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sfântului Mina, Sfântului Nicolae, Sfântului Ciprian, Sfântului Dimitrie Basarabov, Sfântului Spiridon, Sfânta Ecaterina şi tuturor sfinţilor lui Dumnezeu pe care i-am chemat în ajutor. Prezbitera Camelia, Galați (mai 2013) 

P.S. Ar mai fi de spus, că așa cum nu e nimic întâmplător, tatăl lui Efrem a ridicat și slujește acum ca preot, în cartierul Barboși, din Galați, într-o biserică ce are hramul „Sfântul Nectarie și Sfântul Efrem cel Nou”. Acolo e pus la închinare și papucelul Sfântului Efrem pe care l-am primit de la Nea Makri, în 2013 când am lăsat măicuțelor de acolo un document în care am scris minunea vindecării nepotului nostru. Dăm Slavă lui Dumnezeu, Maicii Domnului și Sfinților ocrotitori pentru toate. (2018)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu