În ajutorul celor care-și caută o locuință

Dana este prietena mea care are la fel ca și mine, evlavie la Sfântul Efrem cel Nou. Una dintre problemele arzătoare ale Danei, pentru care se ruga demult, era să se mute din casa din comuna Tomești, în care locuia cu mama ei de zece ani. Dorința de a se muta în oraș devenise aproape o obsesie, dar cele două nu reușeau, oricât ar fi încercat, să găsească un cumpărător pentru casă, ceea ce le-ar fi ajutat să-și ia o altă locuință în Iași. Le-am înțeles durerea și le-am dăruit o cărticică în care se afla Acatistului Sfântului Efrem, un volum dedicat chiar celor aflați în căutarea unei locuințe. Eram convinsă sută la sută că Sfântul le va ajuta și pe ele.

Dana a citit Acatistul timp de o săptămână. Apoi a început și mama ei să-l citească luându-și angajamentul că timp de 40 de zile va citi pe lângă Acatist, și Paraclisul lui. Și ce credeți? Nu au trecut nici trei zile că au fost căutate de doi tineri care au cumpărat imediat casa. O casă care era la vânzare de mult timp.

La un moment dat, după vânzarea casei din Tomești situația părea fără ieșire. Banii obținuți erau insuficienți pentru cumpărarea unui apartament, iar Dana a plâns și s-a necăjit multe nopți, din cauza stresului. Dar Sfântul Efrem le-a ajutat până la capăt. Dana și mama ei au reușit să-și împlinească dorința arzătoare. Să se mute. Și nu oricum. Ci într-un apartament care este conform așteptărilor lor! Punct cu punct, Sfântul Efrem a răspuns tuturor cerințelor legate de locație, preț, aspect.

Nicoleta-Cristina, Iași (iunie 2018)

Bomboanele Sfântului Efrem

            Îmi place să dăruiesc bomboane în numele prietenului meu, Sfântul Efrem cel Nou. Mai ales să le dau copiilor. Așa că e deja un obicei pentru mine să duc la biserica Ezăreni, din Iași să las la Sfântul Altar, bomboane pe care părintele le dăruiește după Sfânta Împărtășanie, copiilor. Ce bucurie mai mare decât să-i văd pe copii cu acadelele pe care știu că le-am oferit cu atâta dragoste?

            Într-o zi, mergând pe stradă am fost strigată de o doamnă, care ieșise în pragul unei uși. Nu mă cunoștea și mi-a spus doar că reprezintă nu știu ce asociație umanitară. Femeia mi-a umplut repede, într-o sacoșă mai multe pungi și cutii cu bomboane scumpe, atât cât puteam eu să car. Cât timp îndesa bomboanele în sacoșă eu gândul mi-a zburat imediat la Sfântul Efrem. Mă gândeam la faptul că kilogramele de bomboane pe care le-am dăruit pentru el mi se întorc parcă, înapoi. Am plecat extrem de uimită de această întâmplare. Bineînțeles, bomboanele primite au ajuns tot la copii...

Nicoleta-Cristina, Iași (august 2018)

Prin mijlocirea Sfântului Efrem, am primit un serviciu la care nici nu aș fi visat

Sfântul Efrem cel Nou

Sunt o fire care consideră că e obligatoriu să îți placă ceea ce faci la serviciu, având în vedere că petreci atâtea ore pe zi acolo. Am pledat mereu pentru asta, doar că în 2014 am constatat că stăteam deja de doi ani într-un loc care nu mă reprezenta deloc. Îi disprețuiam tacit pe colegi, mă însinguram, făceam rapoarte în excel fiind absolventă de Filologie, trăiam doar pentru zilele de weekend și așa mai departe. 

Am găsit primul serviciu care mi s-a potrivit după ce m-am rugat la mai mulți Sfinți 

Pe 5 mai, de ziua Sfântului Efrem, mi-am scris demisia. I-am făcut și o poză, eram foarte fericită. Găsisem o colaborare part-time, nu aveam un plan sigur dar simțeam că trebuie să mă rup de acolo. Au trecut vreo două luni, am încercat să fiu cumva pe cont propriu, dar nu m-am descurcat grozav și deja nu prea mai aveam bani. Pe 20 iulie, de ziua Sfântului Ilie, m-am rugat în Biserica Sfântului Spiridon aflată lângă Piața Unirii din București. Țin minte că eram foarte abătută, plângeam, nu știam ce să fac. 

Sfânta Xenia

În perioada aceea mă rugam Sfintei Xenia de Sankt Petersburg, despre care citisem că este mijlocitoare pentru găsirea unui loc de muncă și Sfinților pe care i-am descoperit la o biserică din apropiere – Sfântul Eustație, Sfânta Teopista, Sfântul Teopist și Sfântul Agapie. 

Sfântul Eustație, Sfânta Teopista, Sfântul Agapie și Sfântul Teopist

Ajunsă acasă, am intrat pe un site cu locuri de muncă și am găsit un anunț cu ceva care-mi părea foarte atrăgător, un post ce îmbina practic ceea ce știam să fac, cu ceea ce mi-ar fi plăcut să fac, dar pentru care nu aveam suficiente studii. M-au angajat rapid și am dat peste un colectiv tânăr și vesel. A fost primul serviciu care mi s-a potrivit, la care am mers cu drag și entuziasm multă vreme. 

După vreo doi ani, au apărut niște tensiuni, mi-ar fi plăcut să încerc și altceva. În perioada aceea o prietenă pleca la Nea Makri și m-a întrebat dacă vreau să îi transmit ceva Sfântului Efrem. Am rugat-o să îmi fie mesager pentru că vreau să îmi schimb serviciul. Apoi lucrurile s-au mai remediat și am început să mă simt iar confortabil, să îmi fie drag ceea ce făceam. Totuși mă gândeam în același timp și la o companie mare unde mi-ar fi plăcut să ajung. Îi curtam cu CV-uri, dar fără răspuns. 

2017, tot de Sfântul Ilie, m-au chemat la interviu. Am fost extrem de entuziasmată. Ajunsă la interviu, însă, am aflat că jobul nu presupune ce îmi imaginam eu și nu mi s-a mai părut așa tentant. Am dat o probă de lucru, dar nu am trecut mai departe. Am rămas totuși foarte recunoscătoare că am aflat cum e la ei, să îmi iau din minte că ar fi fost „jobul ideal”. Așa că am rămas la același loc de muncă, au urmat când proiecte interesante, când rutină, suișuri și coborâșuri, nu puteam să mă plâng neapărat. Eram cumva ca într-un soi de așteptare, nu-mi era rău dar așteptam o schimbare. 

O nouă provocare și multe îndoieli 

Peste câteva luni am primit o ofertă din altă parte. M-am gândit mult, erau și elemente nesigure, dar mă consolam cu ideea că e bine și să riști, să progresezi și până la urmă am acceptat. Am anunțat la serviciu că voi pleca și eram în preaviz, când am început să mă îndoiesc de decizia mea: „Chiar e bine să las ceva sigur, care îmi place, cu atâția colegi care mi-au devenit prieteni, pentru ceva nou?” Eram foarte abătută, mă simțeam straniu că nu pot lua o decizie cu care să merg până la capăt. 

Un job "trimis" de Sus

În ziua în care eram total demoralizată am aflat de un loc de muncă care mi-a făcut inima să bată foarte, foarte tare. Așa... ca atunci când te îndrăgostești. Avea legătură cu una dintre pasiunile mele și se potrivea cu ce făceam deja, dar la un nivel mult mai interesant și de amploare. Am trimis CV-ul, m-au chemat peste două zile la interviu, a urmat o altă întâlnire, apoi m-au acceptat. Nu am mai ezitat deloc în decizia de a pleca de la fostul loc de muncă, dimpotrivă, eram extrem de fericită, știam că merg la mai bine. 

Ca o paranteză aș vrea să spun că deși nu mă rog în sensul clasic, adică nu citesc neapărat Acatiste și rugăciuni lungi, Sfântul Efrem e prezent în viața mea. Am icoana lui în casă și uneori „vorbesc” cu Sfântul, adică mă adresez lui, ca și cum m-ar auzi. În plus, în toată această perioadă am spus constant: „Facă-se Voia Ta, Doamne!” 

Am simțit că trăiesc o minune, datorită „coincidențelor” legate de timp și senzației că jobul mi-a fost „trimis”. Momentul în care am dat peste acest loc de muncă m-a salvat de angoasa unei decizii, timpul în care am aflat că sunt acceptată s-a sincronizat perfect cu preavizul, iar noul serviciu... parcă este croit pentru mine. Aș face și voluntariat pentru el, cam așa de mult mi se potrivește domeniul. 

Mărturisesc că uneori citeam diverse mărturii despre minuni și eram sceptică sau cinică – mă gândeam că se exagerează, că este doar o coincidență și oamenii își fabrică iluzii. Trăind-o pe a mea, înțeleg că ea nu s-ar fi petrecut fără ajutor de Sus. Desigur, comprimate în câteva sute de cuvinte, multiplele trăiri își pierd din amploarea reală. 

Sunt recunoscătoare Bunului Dumnezeu și Maicii Domnului și știu că Sfântul Efrem a lucrat tacit, tainic, cu blândețea sa caracteristică, alături de Sfântul Nectarie (care m-a salvat acum câțiva ani de o suferință a pielii), Sfânta Parascheva, Sfântul Ilie, Sfântul Pantelimon și toți ceilalți mulți Sfinți dragi, împreună cu Îngerul Păzitor, care se arată toți atât de iertători și de buni. 

 Alexandra, București (februarie 2018)

„Merită să suferim și noi puțin din iubire pentru Hristos!”

De când a poposit în casa mea, Sfântul Efrem cel Nou este pentru mine un prieten de nădejde, care mă ajută indiferent ce problemă aș avea, dacă e voia Tatălui Ceresc. 

Când am o suferință, mă vindecă, dacă am un necaz, mă ajută, când vreau să plec la un drum lung, mă ocrotește și călăuzește, când pierd sau nu găsesc ceva, mă luminează și îndrumă. El m-a învățat și mi-a arătat cât este de puternică rugăciunea! 

Câtă pace și liniște ai în suflet atunci când îți încredințezi problemele Tatălui Ceresc și ceri ajutorul Sfinților pentru rezolvarea lor! De câte ori se abat furtuni sau necazuri asupra mea sau a celor dragi mie, mă liniștește, îmi dă încredere și ajutor. 

Îl chem pe Sfântul Efrem cel Nou în ajutor, de câte ori trec prin suferințe 

Cum aș putea să-i mulțumesc pentru multele vindecări și alinări ale diferitelor suferințe? De multe ori, îmi venea greu să îi cer ajutorul știind cât a suferit pentru Hristos. Chiar el spune, așa cum stă scris în Acatistul său: „Merită să suferim și noi puțin din iubire pentru Hristos.” În timpul suferințelor, îi ceream sprijinul spunându-i: „Dacă e voia Tatălui Ceresc, ajută-mă, Sfinte Efrem, iar dacă nu, întărește-mă și dă-mi putere să rabd!”, știind că suferințele sunt o urmare a păcatelor noastre, ori o încercare de la Bunul Dumnezeu. El ne dă încercarea și tot El ne dă puterea de a o duce. 

Am căutat să-l fac cunoscut pe Sfântul Efrem și altora. Le-am vorbit despre acest mare mucenic și grabnic ajutător. Am cumpărat iconițe, acatiste, diferite cărți pentru probleme specifice („Sfântul Efrem cel Nou – ocrotitorul familiei și al celor aflați în nevoi”, „Sfântul Efrem cel Nou – dăruitor al credinței și al înnoirii lăuntrice” etc.) sau cărți cu minunile sale. Le-am dăruit celor care au credință și cunosc puterea rugăciunii. M-am bucurat enorm când unele persoane mi-au mărturisit ulterior cât bine le-a făcut acest Mare Sfânt, cum le-a ajutat și cum și-a făcut simțită prezența, printr-un puternic miros de mir. 

Trebuie să ai credință – ce nu e posibil la oameni, e posibil la Dumnezeu! Dacă ne-am ruga mai mult, dacă am mulțumi lui Dumnezeu mai des pentru tot ceea ce ne dă, viața noastră ar fi alta. 

Silvia, Baia Mare (februarie 2019) 

Sfântul Efrem mi-a găsit un loc de muncă minunat și m-a implicat într-un proiect pe sufletul meu

Îmi doream de mult timp un alt loc de muncă, lucram de zece ani într-un loc care îmi dăuna foarte mult, din toate punctele de vedere. Am început să citesc Acatistul Sfântului Efrem cel Nou în februarie 2017, timp de patruzeci de zile. În aproximativ o săptămână am aplicat pentru un post, m-am dus la interviu, iar acolo mi s-a sugerat un alt loc de muncă, diferit față de cel pentru care aplicasem, doar că era nevoie să fac pentru el un curs de două săptămâni. Am acceptat propunerea lor. 

După ce am terminat cursul, am dat examen. Între timp am terminat de citit și Acatistul. Am luat o notă foarte mare, nici cei care au terminat facultatea de specialitate n-au luat notă așa de mare. Apoi am mai dat un test, pentru care inițial nici nu mă pregătisem și pe care l-am luat cu ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului, al Sfântului Efrem, al Sfântului Nectarie și a Sfintei Cuvioase Parascheva. Nici acum nu-mi explic cum de am luat acel test, pentru că sunt conștientă că nu am scris mare lucru în el. Mulți candidați, chiar cei licențiați în specialitatea respectivă, l-au picat. 

Aceasta a fost o altă minune a Sfântului Efrem - datorită faptului că am luat acel test, m-au angajat într-un proiect minunat, cel mai frumos proiect de la firma unde sunt acum. Aici am găsit o echipă minunată, jobul este mai bine plătit, mai aproape de casă și cu o atmosferă care m-a ajutat să-mi revin din traumele celuilalt loc de muncă. 

Am semnat contractul de muncă chiar de ziua Sfântului Efrem cel Nou 

Pe 5 mai 2017, chiar de ziua Sfântului Efrem, am semnat contractul de muncă. Am simțit constant că prin ajutor primit de Sus am reușit să-mi însușesc informațiile pe care nu le aveam, într-un timp foarte scurt având în vedere că nu am absolvit facultatea de profil. 

Dumnezeu a făcut o altă minune cu mine - în anul 2018 am fost premiată pentru cea mai bună performanță din anul respectiv. A fost singurul premiu de pe proiect, o performanță care practic nu-mi aparține, ea este o minune a lui Dumnezeu, a Maicii Domnului și a Sfinților dragi la care m-am rugat. 

Tot Sfântul Efrem m-a ajutat să plec în pace de la fostul meu loc de muncă. Mi-am luat rămas bun frumos și chiar dacă aveam și colegi mai recalcitranți din fire, în acea zi, Sfântul s-a îngrijit de toate și a decurs totul lin, fără probleme. 

Îmi cer iertare Sfântului pentru că am avut și clipe de deznădejde 

Toate schimbările au venit de când am început să citesc Acatistul Sfântului Efrem care m-a scos dintr-o deznădejde cumplită. Recunosc că în primele zile, după ce am început seria acestora rugăciuni parcă îmi pierdusem speranța și chiar eram supărată că Sfântul Efrem nu-mi găsește un loc de muncă mai repede. Dar i-am cerut iertare, iar acum nu am cuvinte să-i mulțumesc pentru minunea pe care a făcut-o cu mine. Când mă gândesc la tot ce s-a întâmplat și cum s-a întâmplat, pare incredibil. Mulțumesc din toată inima lui Dumnezeu, Maicii Domnului, Sfântului Efrem, Sfântului Nectarie, Sfintei Cuvioase Parascheva pentru tot ajutorul primit. Să nu vă pierdeți niciodată, niciodată speranța! 

Iulia, Galați (februarie 2019)

Mireasma de flori prin care Sfântul îți șoptește: „Sunt aici!”

Racla Sfântului Efrem de la Biserica Sfântul Mina și Sfântul Efrem cel Nou, Lorraine, Québec, Canada

Pe 11 septembrie 2013 am făcut primul atac de panică și mai multe crize de anxietate. Noi locuim de ani buni în Canada. La început de octombrie, în apropierea sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva am început să caut prin casă o carte în care știam că era Acatistul Sfintei. În timp ce căutam, am găsit o altă carte, una cu Sfântul Efrem cel Nou. O primisem de la o prietenă care se întorsese din România și o pusesem de-o parte. 

Sfântul Efrem cel Nou

Sfântul Efrem cel Nou m-a scăpat de crizele de anxietate 

Până atunci, eu nu mai auzisem de Sfântul Efrem. Așadar m-am apucat să o citesc și, din clipa aceea, am simțit că nu o mai puteam lăsa din mână. La aproximativ două zile după ce am început lectura, am început să mă simt tot mai bine. Am realizat prin urmare, că Sfântul a făcut o minune cu mine. 

Din raclă a ieșit o mireasmă de flori foarte puternică 

Mănăstirea Sfântului Efrem din Nea Makri, Grecia

Un an mai târziu, în vară, am plecat cu soțul meu în Grecia, la Nea Makri, la Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou. Îmi doream foarte mult și m-am rugat să avem și noi un odor al Sfântului, la o biserică sau o mănăstire din Canada. Sfântul Efrem mi-a îndeplinit dorința și maica Macaria cea tânără (deci nu maica Macaria cea care a descoperit Sfintele Moaște, trecută la Domnul pe 23 aprilie 1999), care se îngrijește de Moaștele Sfântului Efrem ne-a dăruit un papucel sfințit. Am cumpărat și o icoană cu Sfântul, pe care am vrut să o sfințesc la racla lui. 

Racla Sfântului Efrem, Nea Makri

În momentul în care am atins icoana de racla Sfântului Efrem și i-am spus în rugăciunea mea: „Sfântule drag, am venit să sfințești icoana aceasta”, din raclă a ieșit o mireasmă de flori atât de puternică, încât am simțit că mi-a tăiat respirația. 

După ce ne-am întors acasă cu papucelul, soțul meu i-a făcut o raclă, pe care am dus-o la Mănăstirea "Acoperământul Maicii Domnului" din Wentworth, lângă Lachute, la o distanță de 70 km de Laval, unde locuim noi. 

Sfântul Efrem ne-a făcut multe bucurii 

Într-o zi, când eram amândoi la masă, soțul meu mi-a zis că el niciodată nu va simți mirosul Sfântului, pentru că este un păcătos. În momentul în care a terminat de spus acest lucru, amândoi am simțit mirosul Sfântului Efrem. Era aceeași mireasmă florală pe care am simțit-o la mănăstirea sa din Grecia. 

Pentru că-l iubim, Sfântul Efrem a venit mai aproape de noi, în Canada 

În 2016, m-am rugat din nou la Sfântul Efrem cel Nou, ca să fie cumva prezent și în biserica din Lorraine, unde mergem noi, duminică de duminică. Am făcut demersuri la Mănăstirea Sfântului Efrem din Nea Makri și în seara de Florii am primit răspuns că maicile sunt de acord să ne sfințească un epitrahil sau doi papucei. Am comandat la o mănăstire din România epitrahilul, doi papucei și o perniță pe care era chipul Sfântului, brodat. 

Mănăstirea "Buna Vestire" din Nea Makri, Grecia, unde se află Moaștele Sfântului Efrem

Când am ajuns la mănăstirea din Grecia, maica Macaria ne-a spus inițial că va putea pune în racla Sfântului Efrem timp de 40 de zile, ori epitrahilul, ori papuceii. Nu m-am descurajat. Știam că dacă e voia Sfântului Efrem vor fi sfințite toate. Așa mă rugasem eu, cu stăruință. La scurt timp, maica a revenit asupra deciziei și le-a pus pe toate în Sfânta Raclă. 

Mormântul Sfântului Efrem din Nea Makri, Grecia

Toate odoarele sfințite sunt acum în Canada, la biserica ortodoxă din Lorraine. La puțin timp, tot pentru aceeași biserică am primit de la un călugăr din România, o părticică din Sfintele Moaște ale Sfântului Efrem cel Nou. Dovada că Sfântul ne iubește. Și ca să avem bucurie și mai mare, Preasfințitul Ioan Cassian, Episcopul Ortodox Român al Canadei a fost de acord să primim ca al doilea hram al bisericii, pe Sfântul Efrem cel Nou. 

Pentru mine, toate acestea sunt doar minuni. În toamna trecută, am trimis Maicii Macaria de la Nea Makri câteva poze cu racla pe care am făcut-o la noi la biserică, în cinstea Sfântului Efrem. Persoana care i-a dăruit maicii fotografiile mi-a mărturisit că în momentul în care le-a văzut, le-a sărutat, le-a strâns la piept și a plâns. La fel ca predecesoarea sa, maica Macaria e un suflet mare și sensibil, cu multă dragoste. 

Gabriela Coandă, Laval, Canada (februarie 2019)

O dorință împlinită

Am aflat de Sfântul Efrem cel Nou în vara anului trecut de la fiica mea care tocmai primise de la o prietenă o carte cu minunile și viața lui, cu un titlu sugestiv, “Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, tămăduitorul trupurilor și al sufletelor”. 

Mergând la ea în București, am primit în dar și eu un exemplar al cărții, împreună cu o icoană. Citind câteva dintre minunile Sfântului Efrem cel Nou imediat am simțit că mă va ajuta să-mi îndeplinesc o dorință pe care o aveam de mult. 

Când m-am întors acasă, am început să citesc Acatistul Sfântului Efrem cel Nou în fiecare seară, rugându-l cu lacrimi să-mi îndeplinească visul de a deveni bunică. La scurt timp, într-o seară, am visat că cineva mi-a atins pântecul de două ori. M-am speriat. Era totul atât de real. Apoi m-am trezit și am simțit că a fost mâna Sfântului Efrem cel Nou. Nu după mult timp, am aflat că voi fi bunica a doi gemeni. Sfântul Efrem cel Nou îmi ascultase rugăciunea! 

De când l-am cunoscut, în permanență îmi este grabnic ajutător. Îi mulțumesc pentru tot ajutorul dat și pentru faptul că este mereu alături de mine. 

Maria, Slatina (februarie 2019)

O femeie și-a revenit din comă prin mijlocirea Sfântului Efrem

În primăvara anului 2010 o cunoștință mi-a împrumutat cartea cu Sfântul Efrem cel Nou, “Viața, minunile, acatistul și paraclisul”, carte pe care tocmai o primise în dar de la o colegă, care se întorsese dintr-un pelerinaj din Grecia. Am parcurs cu nerăbdare paginile cărții în care sunt cuprinse minunile săvârșite de Sfântul Efrem. 

Am împărtășit și altor persoane această bucurie: apariția cărții și poveștile prezentate în ea. Am urmărit la o librărie din oraș și când am găsit cartea, am și cumpărat-o. Cel mai mult mă atrăgea Paraclisul Sfântului Efrem. 

La câteva zile după ce am cumpărat cartea m-a sunat sora mea care stă în județul Brăila și mi-a spus că o nepoată a nașilor noștri de botez a fost accidentată foarte rău. Era într-o căruță și a fost răsturnată pe șosea, direct pe asfalt. Când a ajuns ambulanța, medicii au găsit-o într-o baltă de sânge. Era în comă și au dus-o de urgență la spital, la Brăila. Nu am mai așteptat nicio secundă și am început să mă rog. Am citit Paraclisul Sfântului Efrem și l-am rugat cu lacrimi în ochi, să o salveze pe această femeie tânără, care avea doi copii, unul de 14 și unul de 16 ani, care aveau mare nevoie de mama lor. Am continuat rugăciunea și în ziua următoare. 

Apoi am sunat-o pe o altă soră al cărei fiu era coleg de muncă cu tânăra accidentată. Lucrau împreună la o brutărie din comună. Sora mea mi-a spus că nu are vești noi, însă îl așteaptă cu nerăbdare pe băiatul ei care se dusese la spital, unde l-a trimis patronal brutăriei, cu o sumă de bani, spre a fi de folos celei aflate în comă, pentru tratament. 

Sora mea m-a sunat imediat ce fiul s-a întors de la spital. Era foarte fericită și mi-a povestit că femeia și-a revenit miraculos din comă, era perfect conștientă și nu o mai durea nici măcar capul. Medicii i-au spus că va mai rămâne câteva zile sub observație, iar apoi va fi externată. Am plâns de bucurie când am aflat aceste vești minunate și am mulțumit Domnului și Sfântului Efrem că mi-au ascultat rugăciunea. Acum tânăra lucrează în Italia pentru a-și putea susține copiii la învățătură.  

Suzana, Galați (2012)

Biletul salvator din papucelul Sfântului Efrem

Papucelul Sfântului Efrem cel Nou
sursa foto: parohiacaramidariidesus.wordpress.com

Dacă aș putea să găsesc cuvinte potrivite pentru a descrie minunile... Dar ele sunt trăite, prin toți porii, prin tot sufletul. 

Așa a fost și în cazul meu! Acum trei ani, Sfântul Efrem cel Nou a intrat în viața mea. Era 6 februarie 2016. Mă aflam la lansarea cărții prietenei mele, Nicoleta. Ea a adunat mărturii despre minunile acestui Sfânt și a tipărit o carte, „Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, tămăduitorul trupurilor și al sufletelor". Eu făceam fotografii la acest eveniment, pe de o parte pentru că sunt pasionată de fotografie, dar mai ales pentru că îmi doream să o ajut pe prietena mea. 

Cartea "Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, tămăduitorul trupurilor și al sufletelor", lansată în februarie 2016 de Asociația "Sfântul Nicolae și Sfântul Efrem cel Nou"

Cu două zile înainte de lansare se născuse prematur nepotul meu, băiatul fratelui meu. Vinerea era totul în regulă. A doua zi, sâmbătă, mergeam entuziasmată la lansarea cărții. Îmi amintesc că era un februarie călduț, cu mult soare și cu mulți prieteni. Mă pregăteam de cele mai artistice fotografii. Când, deodată, în timpul evenimentului m-a sunat mama. Era speriată, înlăcrimată, îndurerată, ca o bunică în pragul disperării, ca o femeie care știe ce e durerea. Ca o paranteză spun că mama l-a pierdut de tânără pe tata, când el avea doar patruzeci de ani, iar ea treizeci și trei, și a rămas singură cu trei copii de crescut. Cu toate astea a fost puternică și a trecut peste toate greutățile. 

Dar acum, primul ei nepot se afla la limita dintre viață și moarte. Nepoțelul meu iubit se lupta cu micile lui puteri, să trăiască. Nu îi funcționau plămânii! Exact atunci, când eram la lansarea cărții prietenei mele dragi, am primit telefonul acesta de disperare din partea mamei, care plângea, lucru care m-a făcut și pe mine să rămân mută de durere și uimire. Nu știam cum să mă ascund, nu mă puteam concentra să fac fotografii pentru că m-a șocat vestea dată de mama. 

La acest eveniment a participat și un părinte ieromonah care a adus de la mănăstirea de unde slujește, papucelul Sfântului Efrem cel Nou, pe care-l primise din Grecia. Era spre finalul evenimentului și am simțit din tot sufletul meu că trebuie să merg să vorbesc cu părintele și să îi spun durerea mea. M-a rugat să scriu un pomelnic, să scriu ce mă apăsa pe un bilețel și să îl las în papucelul Sfântului Efrem. Era atât de calm părintele, atât de încrezător, iar eu mă simțeam atât de mică. Am făcut ce m-a sfătuit și m-am rugat din tot sufletul să fie bine. 

În acest timp, la spital, fratele meu a chemat un preot să îl boteze de urgență pe copil. Vă spun din tot sufletul meu că medicii s-au luptat din răsputeri să îi dea viață, aer. Dar, doar Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Efrem cel Nou, a făcut ca, imediat după botez și după ce eu am lăsat pomelnicul în papucelul Sfântului, copilul să își revină. Plămânii lui au arătat că încep să funcționeze din nou. 

Îl iubesc mult pe micuțul meu nepot, pe care noi îl alintăm, Domi. Sfântul Efrem și-a arătat mila față de acest suflețel atât de iubit în familia noastră, încât copilul s-a făcut bine, iar acum este sănătos, bucuros, iubitor, credincios și bun! Este fericit când mama lui îl duce la Sfânta Împărtășanie, lucru care mă face foarte fericită. E un băiețel minunat! Eu mereu îmi spun în gând: „un copil al Sfântului Efrem”, adică ocrotit de el. 

Adriana, București (februarie 2019)